joi, 29 septembrie 2011

Muruianu - o adevarata pasare Phoenix, Kantarean - mai fioros decat Jack Spintecatorul

Se intreba cineva, tot aici, pe Curaj, cine e mai tare: Filat, Putin sau Chuck Norris. Eu cred ca niciunul din ei. Mult mai tare decat toti trei laolalta este Muruianu, faimosul judecator care, dupa orice demitere scandaloasa, reuseste de fiecare data, miraculos, sa fie restabilit in functia lui eterna de presedinte al CSJ. Ca o adevarata pasare Phoenix. A reusit si de data asta. E din nou restabilit. Dar mai poate oare uimi pe cineva stirea? Era de la sine inteles ca va reveni.

Si vladica Kantarean ar putea sta pe aceeasi treapta, cea mai inalta, a podiumului, alaturi de Muruianu, la categoria "cel mai tare tip/gagiu" din lume sau de pe globul Moldova. Acum a inceput sa dea ultimatumuri autoritatilor supreme ale RM, pe care le avertizeaza ca vor avea mari probleme daca nu se conformeaza cerintelor mitropoliei ruse din RM (legalizarea islamului si adoptarea Legii antidiscriminare in special). Mai mult, lui Filat i se cere sa puna pe acelasi plan canoanele bisericii cu prevederile statului laic. Daca nu, vom avea parte de razmerite. Nu-i asa ca nu te temi de nimeni cand ai alaturi agentura rusa, cu care poti matura totul in cale? Ced ca si Chuck Norris ar fi fost intimidat de pumnul lui Kantarean sau al lui Valutsa, si ar fi simtit fiori reci de groaza prin spate.

marți, 27 septembrie 2011

Alta data vom accepta din start scumpirile cerute de Moldovagaz

Acum ne vom cai mult si bine, dar degeaba. Administratia de la Moldovagaz ne-a propus acum o luna o majorare de doar 21,ceva la suta. ANRE s-a prefacut, dupa cum ii cere rolul, ca nu e de acord. Moldovagaz s-o maniet si o cerut peste cateva zile o majorare cu 29 la suta! Nici de data asta ANRE nu s-a dat batuta si e de acord cu o crestere de doar (!) 23 la suta :) (ca doar nu si-or plati bogatanii facturile uriase la castelurile cu 3-4 niveluri, mai bine sa fie trecute la pierderi, pe care sa le suporte sarantocii, dupa cum se zvoneste prin targ).

Doamne, opreste-i pe dementii de la ANRE! Sa cada mai bine din prima de acord cu majorarile cerute de Moldovagaz, ca daca se mai manie o data, vom avea o marire de preturi de 40 la suta. Sau poate chiar de suta la suta!

sâmbătă, 24 septembrie 2011

Daca au 93 la suta din populatie, de ce nu sunt la guvernare?

Sper ca acum a inteles mai multa lume cat de periculoasa poate fi o entitate (religioasa ori de alt ordin) de pe teritoriul unui stat, care se supune unui alt stat, care e condusa, ghidata de peste mari si tari, asa cum e, de exemplu, Biserica ortodoxa a R.Moldova, subordonata canonic Patriarhiei ruse. Acum pretentiile BOM cresc ca pe drojdii si ea se pretinde un soi de institutie superioara ierarhic statului moldav. Si daca nu va primi ceea ce pretinde, ameninta cu represalii, cu adunari nationale, cu varsari de sange etc. Dar de ce n-ar avea pretentii de la cei carora se subordoneaza? Pentru ca indeplinesc ordinele lor?

La o adica, de ce n-am scrie in legislatie ca oamenii de rasa alba sunt superiori altor rase in RM pentru ca sunt majoritari, ca heterosexualii sunt unicii in drept sa locuiasca aici (asa cum suna, de altfel, legea nescrisa) etc.

Eu nu inteleg de ce alde Valuta, Vladimir sau altii ca ei nu candideaza la functia de presedinte al tarii? Cu cele 93 la suta din alegatori, ar acumula mai mult decat au reusit sa adune comunistii in vremurile lor cele mai bune. Si atunci ar putea sa-si satisfaca toate poftele cu ministrii lor la guvernare, nu-i asa? Sau nu le permite dzeu, fecioara maria, duhul sfant ori isus hristos? De ce nu profita de situatie?

vineri, 23 septembrie 2011

Fa-ma, mama, sportiv de performanta!

In RM, sporivii de performanta au un statut special, rezervat nemuritorilor, in sensul ca ei pot fi absolviti de peseapsa chiar si atunci cand comit crime grave, inclusiv omucidere. Ei stau cocotati suveran deasupra legislatiei, pe motiv ca ar aduce faima tarii.

Serios! Asta fac ei? Niciodata nu m-am gandit sa idealizez vreo tsara africana ori de pe orice alt continent, doar pentru ca are atleti ori fotbalisti valorosi. Daca nu e o tara democratica si dezvoltata economic (de cele mai dese ori, corelatia e obligatorie), niciun sportiv de performanta nu ma face sa o privesc cu admirate. Cel mult, pot sa ma delectez putin cu "isprava" unui sportiv sau altul si cam atat. Rationamentele mele nu merg mai departe. Adica nu incep sa idealizez o tara dictatoriala, sa mi-o imaginez ca pe un colts de rai, ca pe un brand al lumii libere etc. Mai ales ca sportivii, de cele mai multe ori au si un intelect invers proportional cu bicepsii lor. Si e cam greu sa idealizezi pe cineva cu muschi si cu privirea tampa. Simt uneori, poate, o oarecare excitatie sexuala, dar nicidecum respectul specific pe care il nutresc fatsa de geniile din domeniul stiintei.

Deocamdata, in tsara oii Mioritsa, sportivii delincventi sunt inocoronati si stau pe tron.

miercuri, 21 septembrie 2011

Politicienii nu pot fi sanctionati prin absenteism

Dis-de-dimineata am avut parte de coincidente stranii. Mai intai am vizionat filmuletul cu Borovoi si Novodvorskaia, in care acesti doi disidenti simpatici isi exprima nedumerirea ca in Letonia a iesit invingator in alegeri un partid prorus, prevenindu-i pe letoni sa nu glumeasca si sa se implice in viata politica, sa nu practice absenteismul daca vor ca istoria sa nu se repete si sa aiba parte si ei de experientele pe care le-au trait generatiile trecute, atunci cand in 1940 Imperiul Sovietic a navalit in mai mult state, inclusiv in Letonia.



Apoi, dupa ce am vizionat filmul, intru pe un agregator de stiri si accesez un articol in care un blogher isi exprima ferm decizia de a nu mai participa la viitoarele alegeri, vizibil deranjat de felul in care se face politica aici, in RM. E dreptul lui constitutional sa nu se implice, nu i-l neaga nimeni, mai ales ca majoritatea cetatenilor RM au fost tentati macar o singura data sa-si bage piciorul in datoria de cetatean (una din putinele pe care le onoreaza cam o data la 4 ani, ca altfel nu ridica un deget ca sa schimbe ceva in starea de lucruri), si sa-i pedepseasca STRASNIC pe politicieni prin neprezentarea la vot :)

Ce pot sa spun? La o adica, ar mai exista si candidati independenti, daca tot ne-am saturat de aceleasi mutre demagogice. Ar mai exista posibilitatea sa ne depunem noi insine candidaturile si sa asanam viata politica, s-o schimbam in directia dorita de noi, ca nimeni nu va veni cu bagheta fermecata sa produca schimbarile dorite de o categorie sociala sau alta.

Personal, reusesc sa ma "tratez" de absenteism cand il vad si aud pe ecrane, in mass-media in general, pe comunistii Voronin ori Dodon. Comunisti care nu se vor schimba niciodata. Iar incercarile de cosmetizare operate de jurnalistii propagandisti platiti, nu ma pot pacali. Eu chiar ma tem de comunisti si mi se face pielea de gaina numai la gandul ca am putea sa ne intoarcem in timp, cu PC in fruntea RM.

sâmbătă, 17 septembrie 2011

Nunţile la Moldova

Moldovenii s-au îmburghezit sau îmbârzoiet tare în ultimul timp. Acum ei nu pot fără showmeni la nunţi, cu glumele lor idioate, pe măsura intelectului nuntaşilor, fără cameramanii cu imaginile lor prestabilite despre fericirea mirilor care, mai nou, au început să pozeze şi să se sărute lângă veceurile din parcul de la Valea Morilor, şi încă fără mulţi alţi profesionişti, meserii noi apărute ca ciupercile după ploaie în industria nunţilor. Nu-i aşa că merită câteva mii de euro toate scremăturile astea "aristocratice"? Chiar cu riscul de a intra în datorii şi de a vinde inclusiv casa.

Nu ştiu dacă în cazul nunţii de mai jos a existat şi un scenarist care să ghideze fiecare pas al tinerilor însurăţei, dar gesturile par elaborate şi deloc spontane. Mă rog, treaba lor cu nunta şi cu ritualurile lor. M-a surprins doar că nimeni nu s-a arătat deranjat de faptul că cineva îşi exhibă în public, în plină stradă sexualitatea. Parcă aşa era înţelegerea. Nu avem nimic împotriva nimănui dacă îşi lasă preferinţeles sexuale acasă, în dormitor, după perdele.

vineri, 16 septembrie 2011

Cum să-mi mut casa în altă parte, fără ţevile "Mold Termocom"-ului?

Moldovenii vor trebuie să plătească de azi înainte nu doar pentru că s-au debranşat de la sistemul centralizat de încălzire, ci şi pentru pomii care n-au rodit, pentru lifturile pe care nu le-au instalat în blocurile lor, pentru deşeurile pe care nu le produc şi încă multe altele. Că doar nu s-or rezuma la compensarea pierderilor monopoliştilor cauzate de ţevile sparte, de furtul de lumină, gaze ori apă, sau alte motive care nu-l privesc pe furnizorii monopolişti de servicii.

De fapt, eu i-aş obliga pe toţi să plătească pentru debranşarea de la sistemul centralizat de încălzire, inclusiv pe oamenii de la sate care nu l-au avut niciodată. Nu l-au avut niciodată? De ce nu l-au avut? Trebuiau să-l aibă! Acum să fie buni şi să plătească pentru că nu-s conectaţi la sistemul centralizat.

Şi ca să nu uit. Aerul din ţevi costă, să nu vă faceţi iluzii.

joi, 15 septembrie 2011

modoveni vs japonezi

Dna M., urmărind fluxul de ştiri de la TV, ia atitudine în cazul unora din ele. De exemplu, se arată scandalizată de felul de a fi al moldovenilor în anumite situaţii. "Uite, prin câte nenorociri au trecut japonezii ăştia, şi nimeni nu le aude vaietele. Dimpotrivă, se dezvoltă şi-i ajută şi pe alţii. Iar moldovenii, cu câteva dărâmături de case inundate, nu se opresc din plâns. Şi încă se arată nemulţumiţi de calitatea caselor noi, pe care le-au primit gratis. Cică, se mucegăiesc pereţii", spuse ea printre altele, revoltată de o anumită ştire. "Şi nimeni nu i-a obligat să-şi construiască case pe malul râului, ar fi putut să prevadă inundaţiile. Măcar de-ar fi participat alături de constructori la ridicarea caselor, dar au stat cu mâinile în sân şi doar au criticat", mai adăugă ea.

I-am dat dreptate. Că parcă asta s-a scris în presa şi s-a difuzat la TV. Dacă lucrurile stau anume aşa în realitate, atunci remarcile ei sunt întruchiparea bunului-simţ.

luni, 12 septembrie 2011

Ziariştii moldavi şi "alfonşii" din articolele lor

Unii jurnaliştii moldavi dau dovadă de atâta candoare atunci când scriu în română, când folosesc automat cuvinte din vocabularul rusesc, pe care le cred, senin şi fără vreun gând pidosnic, româneşti, încât nu pot provoca decât zâmbete înduioşate de simpatie.

De data asta, mă voi opri asupra cuvântului "alfons". Nu ştiu care e sursa primă a articolului în care e utilizat cuvântul (cert e că el apare pe mai multe situri), dar aici voi folosi varianta celor de la TV7.

Am verificat varianata electronică a DEX-ului românesc, şi am aflat că "alfons" desemnează generic suverani din state feudale spaniole. "Alfons" ar mai fi şi numele unui rege al Spaniei, de la sf. sec. 19, începutul sec. 20:
ALFONS (ALFONSO), numele mai multor suverani din statele feudale spaniole Aragón, Asturia, Galicia, Catalonia, León și Navarra (sec. 9-15).
Sursa: DE | Adăugată de blaurb | Greșeală de tipar | Permalink
ALFONS XIII, rege al Spaniei (1886-1931; pînă în 1902 sub regența mamei sale Maria Cristina). A favorizat instaurarea dictaturii lui Primo de Rivera (1923); detronat de Revoluția din 1931.

Totuşi, citind articolul, n-am înţeles sensul cuvântului. Cică, un cetăţean ucrainean ar fi abuzat de încrederea concubinei sale "smugleanka maldavanka" şi a deposedat-o de sume mari de bani, la fel ca şi pe alte persoane. Până aici e clar. Dar intru din nou în ceaţă când încerc să fac o conexiune a noţiunii de "alfons" cu activitatea cetăţeanului ucrainean. Cel puţin, DEX-ul limbii române nu mă ajută. Românii au preluat şi ei nume proprii din dramaturgia naţională ori universală, pe care le-au transformat în nume comune, desemnând prin intermediul lor trăsătura dominantă cu care era înzestrat personajul. Don Juan (donjuanul), Caţavencu (caţavencule!) etc. sunt un exemplu în acest sens. Dar se pare că Alfons nu i-a impresionat deloc pe români dacă nu a reuşit să-şi impună numele în dicţionarele lor.

Evrica! Se pare că mi-a picat fisa! Cred că e vorba de rusescul "aльфонс", care desemnează un amant întreţinut de concubină. Ia să verific pe Wikipedia... Exact! Este aşa cum presupuneam: "В русском языке имя Альфонс часто используется в нарицательном смысле, для обозначения мужчины, живущего на деньги женщин. В комедии Александра Дюма (сына) «Мосье Альфонс», так звали героя-любовника, находящегося на содержании женщины". "În limba rusă, numele Alfons se foloseşte deseori cu sens negativ, pentru desemnarea unui bărbat întreţinut de femei. În comedia lui Alexandre Dumas (fiul), "Monsieur Alphonse" era numele eroului-amant întreţinut de femei".

E clar. Ruşii sunt mari fani ai lui Alexandre Dumas, foarte popular în URSS (poate pentru că era unul din puţinii scriitori străini acceptaţi de cenzura sovietică, la care avea acces publicul cititor). În limba lor, "alfons" înseamnă ceva concret şi nu pune probleme de înţelegere.

Totuşi, dacă nu eram cunoscător de rusă, nu aş fi reuşit să mă descurc, să intuiesc sensul cuvântului. Ziaristul sau ziarista inocentă care a scris articolul ar fi trebuit să cunoască problema, presupun. Îi sugerez pe viitor autorului, pentru a preveni situaţii de genul celei de mai sus, să verifice în dicţionarul limbii materne dacă există cuvinte gen "tartiuf", "miunhauzeni" şi altele. Ofer un indiciu util pentru depistarea lor la timp şi, implicit, neutilizarea în articole: cuvintele-buclucaşe au, de regulă, sens peiorativ şi o ortografie dubioasă în română, pentru că, probabil, se foloseşte principiul fonetic în loc de cel etimologic. Evident, titlul "Politia a retinut un alphonse cetatean al Ucrainei" ar fi fost încă şi mai haios decât cel ortografiat cu "alfons". E la mintea cucoşului. Sau a jurnaliştilor îndrăgostiţi de exprimarea plastică.

vineri, 9 septembrie 2011

Copiii refuză spontan orele de religie

O veste bună de pe frontul religios al învăţământului moldav. Vechea mea cunoştinţă, Angela, elevă în clasa a 5-ea dintr-un orăşel provincial, îmi spune, după ce reveni de la şcoală:
- Gata, nu mai e nevoie de cererea care să mă scutească de orele de religie.
- De ce, acum doritorii de a învăţa religia trebuie s-o scrie? -am întrebat-o eu curios.
- Da, dar matincă se va renunţa cu totul la religie în clasa noastră pentru că e nevoie de 15 elevi, ca să se formeze o grupă specială pentru cei ce doresc să frecventeze orele de religie. Acum sunt numai 9 doritori şi cred că, anul acesta, clasa noastră, a 5-ea, va fi scutită de religie.

O rază de speranţă se înfiripă în sufletul meu. Dacă anul trecut numai 9 colegi de-ai Angelei refuzase să participe la orele de religie, anul acesta toţi atâţia au acceptat să se iniţieze în miturile iudeo-creştine. Se pare că venerabilele burte ortodoxe nu le mai inspiră încredere nici măcar copiilor creduli (ori părinţilor lor), care au toate şansele să crească cu mintea mai puţin împărăginită de ortodoxită ori de religie în general, spre deosebire de generaţiile mai în etate, care se bălăcesc în băltoaca unei credinţe ce-i menţine în mizeria economică şi spirituală, care sare în ochi vizitatorilor din alte state, mai prospere, atât de evidentă este.

joi, 8 septembrie 2011

DREPŢI! Intendenta căminului nr.5 al Universităţii Pedagogice "Ion Creangă" impune studenţilor obligaţii bizare

Intendenta de la căminul nr.5, al Universităţii Pedagogice "Ion Creangă", de pe str. Suceviţa, e o admirabilă femeie de stat, care de una singură face şi desface legi, nerespectarea cărora poate atrage după sine penalizări drastice.

Să vă spun care a fost ultima ispravă nemaipomenită a acestei intendente. Pe date de 7 septembrie, a organizat o adunare generală a studenţilor din căminul sus-nominalizat, în cadrul căreia i-a informat pe studenţii înmărmuriţi de groază că dânsa a elaborat cu de la sine putere o nouă tablă a legilor. Cea mai straşnică prevedere rezidă în următoarele: studentul sau studenta care va avea tupeul să lipsească 4-5 zile din căminul ei, fără să aibă nicio probă documentară în acest sens (buletin medical etc.), care să-i motiveze absenţa, va fi dat afară din lăcaşul studenţesc, fără restituirea taxei anuale achitate de studenţi la începutul anului de studiu.

Eiiiii, da voi unde aţi crezut că vă aflaţi: la grădiniţă sau la căminul-puşcărie-armată nr.5 al Universităţii Pedagogice "Ion Creangă"? Veţi dormi unde vă spun eu! Veţi spăla podelele când vreau eu! Veţi străjui la poartă când vă ordon eu! Drepţi!

miercuri, 7 septembrie 2011

Practici sovietice la căminele universităţilor din Republica Moldova

La căminul 5 de pe strada Suceviţa, al Universităţii Pedagogice "Ion Creangă", se practică nişte lucruri foarte ciudate. Studenţii (de fapt mai mult studente), deşi au achitat taxa pentru cămin pe un an înainte, sunt obligaţi să presteze nişte munci care nu sunt indicate în niciun contract. De exemplu, să spele podelele de pe etajul unde locuiesc şi, culmea! să stea de gardă la uşă, alături de portar, atunci când le ajunge rândul în conformitate cu un grafic conceput nu se ştie de cine. După prelegerile de la Universitate, în fiecare zi, câte două studente sunt obligate să-şi ocupe locul de gardian la uşă, fără să fie remunerate în vreun fel, din timpul lor preţios, când trebuie să studieze în biblioteci.

Apropo, practica mi-e familiară încă din copilărie, când, elev fiind, eram obligat alături de restul colegilor, să păzim culuarele, cu o banderolă roşie la mână, ca "să nu alerge pe coridoare" elevii din alte clase. Pe cei care consideram că încalcă disciplina şi sunt gălăgioşi, îi înregistram într-un registru, apoi lunea erau mustraţi la "careul şcolii", de însuşi directorul instituţiei. Fiecare clasă era "de serviciu" o săptămână întreagă, apoi ceda ştafeta unei clase mai mari. Şi obligaţiile de elev nu se terminau aici. Mai era şi "serviciu" la cantină, unde, la fel, eram obligaţi să spălăm vesela, să punem tacâmurile pe masă etc. De muncile agricole, toamna, la kolhoz, nici nu mai spun nimic. Lucram ca robii pe plantaţii, contra unor sume derizorii, pe ploaie şi brumă.

E ciudat totuşi că studenţii nu se revoltă şi acceptă supuşi nişte obligaţii născocite de nu ştiu care profitori. Presupun că la căminul în cauză figurează pe lista de personal o menajeră, doar că salariul este încasat de persoana care a decis că podelele pot fi spălate chiar de studenţi, iar salariul încasat de Şmecheria sa, mare şef pe cămin ori universitate.

Totuşi, să recunoaştem, tre să fii mare clăpăug ca să ratezi ocazia de a-ţi bate joc de studenţi aşa de fraieri care acceptă orice, fără să-şi pună măcar o dată întrebarea vizavi drepturi şi oblgaţii. Ei privesc la starea de lucruri creată în cămin ca la o fatalitate, ca la un dat, ca pe ceva de la sine înţeles.

marți, 6 septembrie 2011

Vrem camere de supraveghere în locul poliţiei rutiere!

Nu înţeleg de ce nu se renunţă la poliţia rutieră, angajaţii căreia se limitează în activitatea lor la colectarea de şpăgi, la intimidarea şoferilor, ca aceştia să le dea mită pentru a scăpa mai uşor. Ei par să fie mai degrabă vameşi ori haiduci, nicidecum agenţi care reglementează circulaţia rutieră. N-ar fi mai simplu, mai economic şi rentabil să fie procurate camere de filmat care să-i înlocuiască, aşa cum se întâmplă în multe ţări europene? Poate că la început investiţia va costa mult, dar ea se va recupera rapid, statul nemaifiind obligat să achite salarii din bugetul public unei categorii profesionale care şi-a uitat cu totul rostul şi menirea. Camerele de supraveghere sunt reci, obiective şi echidistante. Pe ele nu le impresionezi cu lacrimi, rugăminţi şi lamentări. Nici nu le poţi cumpăra cu şpăgi, oricât de mari ar fi ele. Respectiv, şoferii care au încălcat codul circulaţiei rutiere se vor trezi cu o factură acasă şi vor fi nevoiţi să-şi pună buzunarul la contribuţie. Şi vom şti cu toţii că banii vor merge sigur în bugetul public, nu în buzunarul unor poliţişti agramaţi şi agresivi, de genul celor din filmuleţul de mai jos.

duminică, 4 septembrie 2011

De ce "Bucuria" căzuse în scârbă?

Sper că că cineva mai avizat îmi va explica mie şi altora în ceaţă, care nu cunosc nu doar dedesubturile unor conflicte sau crize de genul celor întâmplate la fabrica de dulciuri "Bucuria", dar nici măcar spoiala aruncată de presă pentru cititorii prostovani care iau de bune tot ce citesc. În cazul de faţă m-a intrigat amestecul guvernului moldav în gestionarea crizei unei companii cu capital majoritar privat şi încă străin: compania rusă Trade House Valday deţine 66,46% din acţiunile "Bucuriei", firma locală Legenda (moldovenii sunt poeţi incorigibili, chiar şi atunci când vine vorba de dulciuri, sau mai ales în astfel de momente) are şi ea o cotă-parte, dar n-am reuşit să aflu proporţia, şi ar mai fi alţi aproximativ 4.400 de acţionari mărunţi.

Deci, guvernul RM a intervenit într-o situaţie în care administraţia fabricii a declarat că intenţionează să-şi suspende activitatea pe o perioadă indeterminată, pentru că nu mai este asigurată cu zahăr pentru producţie. În mod normal, ar fi problema internă a producătorilor privaţi ce fac ei cu producţia şi activitatea lor. Guvernul sau organele lui de resort ar trebui să vegheze doar asupra legalităţii afacerilor, tranzacţiilor etc., în rest fiecare se descurcă cum poate.

Dacă s-a implicat în probleme nespecifice pentru un guvern, rezultă că interesele lui erau vizate direct. Să fi fost întreruperea activităţii o comandă din exterior, care să provoace nemulţumiri numeroşilor angajaţi şi acţionari vizavi de actuala guvernare? Exact în preajma unor eventuale alegeri parlamentare anticpate din toamna curentă? Şi guvernanţii au sărit să-şi salveze imaginea de buni gospodari, care nu permit falimentarea unei companii, private totuşi.

E destul de nostim că ministrul Agriculturii se preocupă de achiziţionarea zahărului necesar pentru o fabrică ca oricare alta din RM, în condiţiile în care produsul în cauză nici măcar nu este deficitar pe piaţa locală. N-ar fi fost mai simplu să existe cât mai multe fabrici de ciocolată la Chişinău, să existe concurenţă, legi antimonopol respectate, nu doar proclamate şi, implicit, responsabilitate? Altfel, nu exclud situaţia când guvernul va merge să le schimbe pampers-urile angajaţilor de la Bucuria ori pe ale odraslelor lor, de frică să nu dea falimentul firesc o companie care nu face faţă rigorilor pieţei.

Sau problema e cu totul alta şi speculaţiile pe care le-am emis mai sus n-au nici în clin, nici în mânecă cu starea de lucruri reală, cu intrigile/criza de la "Bucuria" şi cu bunele intenţii ale actualei guvernări?

sâmbătă, 3 septembrie 2011

Numai aviatorul ne poate izbăvi de comunişti

Poate că unica şansă de a soluţiona criza politică din RM ar fi pilotul unui avion, în cazul în care ar da dovadă de inventivitate şi sponaneitate. Aviatorul care urmează să care în China, pentru schimb de experienţă, o claie de comunişti moldavi.

Vă întrebaţi probabil ce are aviatorul cu vizita membrilor PCRM în China? Şi cum ar putea să schimbe cursul istoriei pentru RM? Foarte simplu! Pur şi simplu schimbând direcţia zborului, destinaţia. În loc să aterizeze la Beijing, ar putea alege s-o facă la Smolensk, bunăoară.

Şi Republica Populară Chineză, pe lângă faptul că exportă numai căcaturi, toxice şi necalitative, s-a pus pe finanţat comunişti de peste mări şi ţări. Poate îi trăsneşte Krishna iscaoriteanu', şi dau faliment la toamnă.

vineri, 2 septembrie 2011

Singur, într-un stat nepăsător

Totuşi, cât de nemilos poate fi statul moldav cu unii din cetăţenii săi, total defavorizaţi de soartă. Băiatul din filmul de mai jos, rămas de mic fără părinţi, se trezeşte subit în stradă. Fără un acoperiş deasupra capului, fără mijloace de subzistenţă. Dacă nu reuşeşte să găsească în timpul cel mai apropiat un loc de muncă, o sursă de subzistenţă, este condamnat.

Tânărul are un aspect decent, o privire curată, inocentă. Nu-şi doreşte decât foarte puţin, nişte lucruri elementare. Totuşi, statul e total indiferent faţă de soarta unor persoane care în mod obiectiv, în virtutea circumstanţelor, ar trebui să aibă susţinerea lui. În caz contrar, va pierde cel mai degrabă cetăţeni valoroşi, care ar putea contribui la binele comun. Şi care ar putea să fie fericiţi, să aibă parte de o soartă normală, nu de oameni ai străzii.

Mă întreb de ce statul îndeamnă populaţia să se reproducă, de ce implementează politici de creştere a natalităţii, dacă în cazuri din astea, când ar trebui să intervină, să-şi pună în evidenţă menirea, se spală nepăsător pe mâini?